#stauacasă

Fricile, nesiguranțele, întrebările, ezitările, superficialitatea, gândurile că nu-s de-ajuns, speranțele, toate se reașază acum. Îmi iau urgențele, respir și mă duc să mă așez cuminte pe o bordură de drum pusă bine lângă masa din sufragerie. Lângă ea, o vază cu frici care dau în floare. Tușesc. Ce flori frumoase! Devin prietenă cu florile, cu mine, cu toți de mine. Sper, sper că va trece … Continue reading #stauacasă

136, Prelungirea Ferentari 68, lângă Aleea Livezilor

Mă pregătesc să plec la o nuntă. Am fost la coafor, însă las machiajul până după terminarea acestui articol. Mă cam apucă plânsul, mai ales după ce am citit articolul lui Valeriu Nicolae. Mi se pare incorect. Eu pot să îmi continui viața, ba chiar mâine, în loc să fiu la 11 în Ferentari, pot să mă odihnesc după prea mulă veselie și voie bună. … Continue reading 136, Prelungirea Ferentari 68, lângă Aleea Livezilor

Despre animale și oameni. Și despre animale și animale.

Casa mea închiriată a devenit casă temporară pentru cinci pisici, în ultimele 15 luni. Nu mi-au trecut pragul în același timp, n-au fost mereu musafiri iubiți, nu au fost ca în reclame, cu tors, jucat și dormit, însă mi-au deschis ochii spre un univers căruia nu i-am acordat mare atenție până să accept animăluțele astea în viața mea – protecția animalelor. Pe rând, în viața … Continue reading Despre animale și oameni. Și despre animale și animale.

Cum am dat în judecată ANAF și CNAS și am câștigat, după un proces care a durat mai bine de doi ani

Acest articol a apărut mai întâi pe  http://www.republica.ro, aici. Acum doi ani și două luni m-am trezit cu popriri pe conturi, din senin. Aveam de plătit chiria dar, mai ales, încercam să-mi plătesc ciorba și ostropelul pe care voiam să le mănânc la prânz. Ca să-mi folosesc banii din cont, am plătit și abia apoi am aflat de ce. Tatăl meu m-a sfătuit generos să … Continue reading Cum am dat în judecată ANAF și CNAS și am câștigat, după un proces care a durat mai bine de doi ani

Gândurile unei leneșe hotărâte

Recomand oricărui pasionat de muncă o perioadă de odihnă. Nu una în care lucrezi 6 ore/zi în loc de 12, ci una în care ai repaos total. Nu moare nimeni, nu se oprește pământul, iar dacă te uită lumea, asta este. La evrei se spune că solului trebuie să îi dai o pauză o dată la fiecare șapte ani, noi de ce nu le-am da creierului și corpului nostru un pic de odihnă? Continue reading Gândurile unei leneșe hotărâte

Nu vă supărați pe alergătorii de cursă lungă

Eu mi-am trăit protestul de pe 10 august cu picioarele în nisipul fin din Deltă. Am avut lentilele de contact puse, așa că am văzut clar cel mai înstelat cer pe care mi-a fost dat să-l văd în toată viața mea. Facebook nu mi-a trimis nicio notificare, căci îl scosesem din viața mea cu două zile înainte, când m-am urcat în barcă, cu cortul, sacul … Continue reading Nu vă supărați pe alergătorii de cursă lungă